despre nevoia comunității on-line de a face un activist din mine

să facem ceva
să salvăm pe cineva
să nu discriminăm discriminații
dar nici să nu le oferim tratament special
despre minorități, drepturi și revoluții
tobele nu mai au praf pe ele – în tobe se bate de zor
să dormim în stradă o noapte întreagă
ca să facem awareness pentru oamenii străzii
să nu-i mai spunem Negrul Jim personajului din Tom Sawyer
ci doar Jim – negru e jignitor
să ne preocupe fiecare uncie din rozetele cururilor
animalelor pe cale de dispariție
sau ale femeilor care nu primesc tratament egal cu bărbații
să fim în trend cu revoluțiile lumii
criminalizarea avortului în Polonia de exemplu
fiecare uncie din rozetetele cururilor femeilor Poloneze
ne preocupă acum – și e bine
spiritul civic ne iese pe la comisurile gurii
sub formă de spumă albă și fină
suntem tot timpul  murdari pe la bot
dar satisfăcuți de gustul divin al propriei afectări
chiar acum un copil moare într-o țară Africană
acum când tu îți iei Tower Fillet de la KFC-ul din Romană
sau când te înfrupți cu nesmțire din „Căciula lui Guguță” de La Plăcinte
să te ferească Dumnezeu să nimerești la masă cu activiști
să te ferească Dumnezeu să ai păreri nepopulare și nepopuliste
vei fi linșat în mediul on-line dar și în afara lui
lumea te va privi cu scârbă ca pe un parazit neimplicat social
de aceea trebuie neapărat să dai unfriend
oricui va fi făcut postări necugetate despre orice subiect delicat:
homosexuali, negri, feminism, tigri bengalezi, pitici de grădină
obezitate morbidă, relația cu soacra etc. etc.
altfel ești prost, burghez și autosuficient
într-o vreme, când nu apucase încă
să mi se facă frică de gura lumii,
v-aș fi trimis una două în pizdele mamelor voastre
fără prea multă filozofie
acum însă e democrație iar eu am o carieră de construit
așa că merg culcat, scriu o poezie
și dacă mă ia cineva la întrebări
zic exact așa: e doar o poezie
și zâmbesc cu falsă timiditate.